Amiabil sau contencios, cu sau fără copii: iată răspunsurile la întrebările pe care ni le pun cel mai des clienții români care divorțează în Franța.

Ce tipuri de divorț există în Franța?

Care sunt formele de divorț prevăzute de legea franceză?

Codul civil francez (art. 229) prevede patru cazuri de divorț:

• divorțul prin consimțământ mutual, fără judecător, printr-un act sub semnătură privată contrasemnat de avocați;
• divorțul acceptat, când soții sunt de acord asupra desfacerii căsătoriei, dar nu și asupra consecințelor ei;
• divorțul pentru alterarea definitivă a legăturii conjugale, când viața în comun a încetat de cel puțin un an;
• divorțul pentru culpă, când unul dintre soți încalcă grav sau în mod repetat obligațiile căsătoriei.

Primul este divorțul amiabil. Celelalte trei se judecă în fața judecătorului pentru afaceri familiale (JAF), din cadrul tribunalului judiciar.

Cum aleg între divorțul amiabil și cel contencios?

Dacă ambii soți vor să divorțeze și se pot înțelege asupra copiilor, bunurilor și eventualei prestații compensatorii, divorțul amiabil este, de regulă, mai rapid, mai puțin costisitor și mai puțin conflictual. Dacă nu există acord, procedura se judecă. Chiar și într-un dosar contencios, soții pot ajunge la un acord pe parcurs și pot opta pentru divorțul acceptat.

Este obligatoriu să am avocat?

Da. În divorțul prin consimțământ mutual, fiecare soț trebuie să aibă propriul avocat: un singur avocat nu poate reprezenta ambii soți. În divorțul judiciar, reprezentarea prin avocat este, de asemenea, obligatorie.

Divorțul amiabil (prin consimțământ mutual)

Care sunt condițiile pentru un divorț amiabil?

Ambii soți trebuie să fie de acord nu doar asupra divorțului, ci și asupra tuturor consecințelor lui: exercitarea autorității părintești, reședința copiilor, pensia de întreținere, locuința, partajul bunurilor și eventuala prestație compensatorie. Nu trebuie să explicați motivul separării.

Cum se desfășoară procedura, dacă nu există judecător?

1. Fiecare soț își alege propriul avocat.
2. Avocații redactează împreună convenția de divorț, care cuprinde toate consecințele desfacerii căsătoriei.
3. Proiectul de convenție este trimis fiecărui soț, care are la dispoziție 15 zile de reflecție înainte de a semna.
4. Convenția este semnată de ambii soți și contrasemnată de cei doi avocați.
5. Avocații o transmit unui notar, care o depune la rangul minutelor sale și îi conferă dată certă și forță executorie.

Divorțul produce efecte din momentul în care convenția dobândește forță executorie prin depunerea la notar.

Când trebuie totuși să intervină judecătorul?

Amiabilul „fără judecător” nu este posibil în două situații: dacă un copil minor, capabil de discernământ, cere să fie audiat de judecător, sau dacă unul dintre soți se află sub un regim de protecție juridică (tutelă, curatelă). În aceste cazuri, convenția este supusă încuviințării judecătorului.

Cât durează un divorț amiabil?

În mod obișnuit, de la câteva săptămâni la două sau trei luni, în funcție de cât de repede se ajunge la un acord și de termenul legal de reflecție de 15 zile.

Ce se întâmplă dacă soții au bunuri imobiliare?

Dacă partajul privește un imobil, el trebuie constatat printr-un act notarial. Convenția de divorț și actul de lichidare a regimului matrimonial se pregătesc, așadar, în paralel, cu concursul avocaților și al notarului.

Divorțul contencios

Când se ajunge la un divorț contencios?

Când soții nu cad de acord asupra divorțului în sine sau asupra consecințelor lui (copii, bunuri, pensie), ori când unul dintre ei refuză să semneze o convenție. Divorțul se judecă atunci în fața judecătorului pentru afaceri familiale și se poate întemeia pe acceptarea principiului desfacerii căsătoriei, pe alterarea definitivă a legăturii conjugale sau pe culpă.

Ce înseamnă divorț „acceptat”?

Soții sunt de acord că a încetat căsătoria, fără să mai indice cauzele, dar rămân în dezacord asupra efectelor (de exemplu reședința copiilor sau partajul). Odată dată, acceptarea nu mai poate fi retrasă, nici măcar în apel.

Când pot cere divorțul pentru alterarea definitivă a legăturii conjugale?

Când viața în comun a încetat de cel puțin un an la data cererii de divorț. Nu trebuie să dovediți nicio culpă, iar divorțul poate fi pronunțat chiar dacă celălalt soț se opune.

Ce înseamnă divorț pentru culpă?

Este divorțul cerut pentru fapte imputabile celuilalt soț (violențe, adulter, abandon etc.), care reprezintă o încălcare gravă sau repetată a îndatoririlor căsătoriei și fac intolerabilă continuarea vieții în comun. Faptele se dovedesc prin orice mijloc legal, dar probele obținute prin violență sau fraudă pot fi respinse. Culpa poate influența unele consecințe financiare, precum daunele-interese sau, uneori, prestația compensatorie.

Cum se desfășoară procedura?

Procedura începe cu cererea de divorț introdusă prin avocat la tribunalul judiciar. Pe parcurs, judecătorul poate lua măsuri provizorii: reședința copiilor, folosința locuinței familiei, o pensie sau o sumă pentru cheltuielile procesului. Dosarul este apoi instruit, se pledează, iar judecătorul pronunță divorțul și hotărăște asupra consecințelor. Hotărârea poate fi atacată cu apel, în principiu în termen de o lună de la comunicare.

Cât durează un divorț contencios?

De cele mai multe ori între un an și doi ani, uneori mai mult, în funcție de complexitatea dosarului, de numărul de chestiuni litigioase (copii, bunuri, prestație) și de aglomerarea instanței.

Se poate evita procesul?

Uneori, da. Judecătorul poate propune medierea familială, iar soții pot recurge și la procedura participativă, în care negocierea se face împreună cu avocații. Dacă ajung la un acord în cursul litigiului, divorțul poate fi pronunțat pe baza acestuia.

Divorțul când există copii

Ce se întâmplă cu autoritatea părintească după divorț?

Divorțul nu pune capăt autorității părintești. Ca regulă, ea rămâne comună: deciziile importante privind școala, sănătatea, religia sau mutarea copilului se iau în continuare de ambii părinți. Doar în situații excepționale, în interesul copilului, judecătorul poate încredința exercitarea ei unui singur părinte.

Unde vor locui copiii?

Există, în principal, două soluții: reședința alternantă (de pildă o săptămână la fiecare părinte) sau reședința la un părinte, celălalt având un drept de vizită și de găzduire (frecvent, weekenduri alternative și jumătate din vacanțe). Părinții pot stabili singuri aceste reguli în convenția de divorț. În lipsa unui acord, judecătorul decide exclusiv în funcție de interesul superior al copilului.

Copilul poate fi ascultat de judecător?

Da. Orice minor capabil de discernământ poate fi ascultat, la cererea sa sau a părinților. Copilul își spune părerea, dar nu el hotărăște.

Cum se stabilește pensia de întreținere pentru copii?

Ea se numește în Franța „contribuție la întreținerea și educația copiilor”. Se calculează în funcție de veniturile și cheltuielile fiecărui părinte, de nevoile copilului și de modul de organizare a reședinței. Ministerul Justiției publică un barem orientativ pe care judecătorii îl folosesc frecvent. Pensia se plătește lunar, este indexată și poate continua și după majorat, cât timp copilul își urmează studiile și nu este independent financiar. Plata poate fi făcută prin intermediul organismului public ARIPA, care o colectează și o transmite părintelui beneficiar.

Pot pleca cu copilul în vacanță în România?

În principiu, da, dar este recomandat să se prevadă în convenție sau în hotărâre perioadele de vacanță și condițiile de călătorie. Dacă celălalt părinte se opune, judecătorul poate fi sesizat; el poate chiar interzice ieșirea copilului din Franța fără acordul ambilor părinți. Păstrarea copilului în România fără acordul celuilalt părinte poate constitui o deplasare ilicită, sancționată prin Convenția de la Haga din 1980 și prin regulamentul european aplicabil.

Mă pot muta în România cu copilul după divorț?

Orice schimbare de domiciliu a unui părinte care modifică organizarea vieții copilului trebuie comunicată în prealabil și în timp util celuilalt părinte. Dacă acesta nu este de acord, judecătorul pentru afaceri familiale decide, ținând cont de interesul copilului. O mutare unilaterală poate avea consecințe grave.

Se pot modifica ulterior măsurile privind copiii?

Da. Dacă apar elemente noi (schimbarea locului de muncă, a domiciliului, nevoi noi ale copilului), oricare dintre părinți poate cere judecătorului modificarea reședinței, a dreptului de vizită sau a pensiei.

Divorțul fără copii: bunuri, locuință, bani

Ce se întâmplă cu bunurile după divorț?

Bunurile se partajează conform regimului matrimonial al soților. Partajul (lichidarea regimului matrimonial) se poate face amiabil, în convenția de divorț sau printr-un act notarial, ori de către judecător în divorțul contencios. Dacă soții au un imobil, intervenția notarului este necesară. La soții căsătoriți în România este uneori necesar să se stabilească mai întâi ce lege se aplică regimului lor matrimonial (vezi secțiunea următoare).

De la ce dată se desfac efectele divorțului asupra bunurilor?

În divorțul amiabil, de la data la care convenția dobândește forță executorie, dacă nu s-a stabilit altfel în convenție. În divorțul contencios, în principiu de la data cererii de divorț. La cererea unuia dintre soți, judecătorul poate fixa o dată anterioară, aceea la care au încetat coabitarea și colaborarea.

Cine rămâne în locuința familiei?

Pe durata procedurii, judecătorul poate atribui folosința locuinței unuia dintre soți. Dacă locuința este închiriată, contractul de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soți, ținând seama de interesele sociale și familiale ale fiecăruia. Dacă este proprietate comună, ea se vinde sau se atribuie unuia dintre soți, care îl despăgubește pe celălalt.

Ce se întâmplă cu un credit contractat împreună?

Divorțul nu stinge datoriile față de bancă. Soții care au semnat împreună un credit rămân, în general, ținuți față de creditor, chiar dacă între ei au stabilit că unul singur îl va plăti. De aceea, această chestiune trebuie reglementată cu atenție în convenția de divorț.

Ce este prestația compensatorie?

Este o sumă, de regulă plătită sub formă de capital, menită să compenseze disparitatea pe care ruptura căsătoriei o creează în condițiile de viață ale soților. Judecătorul ține seama, printre altele, de durata căsătoriei, de vârsta și starea de sănătate, de calificarea profesională, de alegerile de carieră făcute pentru familie, de patrimoniul și de drepturile de pensie ale fiecăruia. Prestația nu este automată și poate fi refuzată din motive de echitate, în special în cazul unui divorț pronunțat din culpa exclusivă a celui care o solicită.

Pot cere o pensie de la fostul soț?

Pe durata procedurii, un soț poate cere o sumă pentru datoria de sprijin dintre soți. După pronunțarea divorțului, această datorie încetează, iar compensarea eventualei diferențe de nivel de trai se face prin prestația compensatorie.

Pot păstra numele soțului după divorț?

De regulă, fiecare soț pierde dreptul de a folosi numele celuilalt. Excepțiile sunt acordul soțului sau autorizarea judecătorului, dacă dovediți un interes particular pentru dumneavoastră sau pentru copii.

Soți români în Franța: instanța, legea aplicabilă, recunoașterea în România

Pot divorța în Franța dacă amândoi suntem cetățeni români?

Da, dacă instanțele franceze sunt competente. Potrivit Regulamentului (UE) 2019/1111, ele sunt competente, printre altele, dacă soții au reședința obișnuită în Franța, dacă aici a fost ultima lor reședință obișnuită și unul dintre ei locuiește încă aici, dacă pârâtul locuiește în Franța sau dacă reclamantul locuiește în Franța de cel puțin un an înainte de cerere (șase luni, dacă este cetățean francez).

Ce lege se aplică divorțului: cea franceză sau cea română?

Soții pot alege de comun acord legea aplicabilă divorțului, între anumite legi apropiate de situația lor (de exemplu legea statului reședinței obișnuite sau legea cetățeniei unuia dintre ei). În lipsa unei alegeri, se aplică, în general, legea statului în care soții au reședința obișnuită comună la data sesizării instanței, deci legea franceză pentru soții care locuiesc în Franța.

Ce lege se aplică bunurilor, dacă ne-am căsătorit în România?

Regimul matrimonial urmează reguli distincte de cele ale divorțului. În lipsa unui contract de căsătorie sau a unei alegeri a legii aplicabile, se ține seama, în general, de prima reședință comună a soților după căsătorie. Pentru soții care s-au căsătorit în România și au locuit inițial acolo, poate fi aplicabil regimul românesc al comunității de bunuri, chiar dacă divorțul se judecă în Franța. Situația se analizează de la caz la caz, mai ales dacă există imobile în România.

Soțul meu locuiește în România. Pot totuși divorța în Franța?

Da, dacă instanțele franceze sunt competente. Actele de procedură i se comunică în România prin canalele prevăzute de regulamentul european privind notificarea actelor, ceea ce poate prelungi procedura. Un divorț amiabil este mai simplu, dar presupune semnătura ambilor soți și a celor doi avocați.

Divorțul pronunțat în Franța este recunoscut în România?

Da. În cadrul Uniunii Europene, hotărârile de divorț sunt recunoscute de drept, fără o procedură specială. Pentru a trece divorțul în actele de stare civilă din România (mențiune pe actul de căsătorie), se depun documentele franceze, însoțite de certificatul prevăzut de regulamentul european și de traduceri legalizate, la serviciul de stare civilă competent sau la misiunea diplomatică. Vă putem asista în aceste demersuri, inclusiv pentru divorțul prin consimțământ mutual, care nu este pronunțat de un judecător.

Pensia de întreținere stabilită în Franța se poate executa în România?

Da. Hotărârile privind obligațiile de întreținere pronunțate într-un stat membru al Uniunii Europene sunt, în general, executorii în celelalte state membre, fără o procedură prealabilă de recunoaștere, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 4/2009.

Costuri, documente și cum vă putem ajuta

Cât costă un divorț în Franța?

Costul depinde de tipul de divorț și de complexitatea dosarului. Divorțul amiabil are, de regulă, un cost mai redus și mai previzibil. Divorțul contencios costă mai mult, pentru că se adaugă ședințe, schimburi de concluzii și, eventual, expertize sau apel. Fiecare soț își plătește propriul avocat. La acestea se adaugă emolumentul notarului pentru depunerea convenției și, dacă este cazul, costurile actului de partaj. Persoanele cu venituri mici pot beneficia de ajutor judiciar. Informații despre onorariile noastre găsiți pe pagina Onorarii.

Ce documente trebuie să pregătesc?

Pentru prima întâlnire, este util să aveți la îndemână:

• actele de identitate ale ambilor soți;
• actul de căsătorie (dacă ați fost căsătoriți în România, în copie și cu traducere) și, dacă există, contractul de căsătorie;
• certificatele de naștere ale copiilor și livretul de familie;
• dovezile veniturilor și cheltuielilor (fluturași de salariu, ultima declarație fiscală, extrase de cont);
• actele privind bunurile: acte de proprietate, contracte de închiriere, credite, asigurări;
• orice document privind situația copiilor (școlarizare, cheltuieli de creșă, sănătate).

Cât durează, în total, un divorț în Franța?

Un divorț amiabil se încheie, de obicei, în câteva săptămâni sau luni. Un divorț contencios durează, de regulă, între unul și doi ani sau mai mult. Un acord între soți, obținut chiar și pe parcursul procedurii, poate scurta substanțial acest termen.

Ce este de făcut dacă există violențe în familie?

Siguranța dumneavoastră și a copiilor trece înaintea oricărei proceduri de divorț. Judecătorul pentru afaceri familiale poate emite ordin de protecție în regim de urgență, fără să fie nevoie să se fi început procedura de divorț. În caz de pericol imediat, apelați numărul de urgență 17 sau 112. Numărul 3919 oferă ascultare și îndrumare victimelor violențelor în familie.

Cum vă putem ajuta?

Dreptul familiei este una dintre activitățile principale ale Cabinetului de avocatură Cujas, înființat în 1995 și membru al Baroului din Paris. Avocații noștri vorbesc limba română și cunosc atât dreptul francez, cât și particularitățile dosarelor cu elemente de extraneitate dintre Franța și România. Vă oferim consultanță, negociere amiabilă și reprezentare în fața instanțelor franceze.

Cabinet de avocatură Cujas, 25 rue de Caumartin, 75009 Paris. Telefon: 0033 (0)1 42 65 40 66. Contact

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc o consultanță juridică personalizată. Fiecare situație trebuie analizată în funcție de particularitățile sale, iar legislația poate evolua.